Miroase a cafea stătută

tumblr_osm3dibv7J1ua07mso1_1280

Miroase a cafea stătută. Ibricul e pe aragaz, probabil de o săptămână.

De o săptămână ai plecat şi tu.

L-am lăsat acolo, nu pentru c-aş vrea să îmi amintesc ultima cafea. Oricum dintre noi, doar eu sunt cea care bea cafea. Ci pentru că de obicei tu te ocupai de lucrurile mici, nu eu. Eu făceam doar lucrurile mari.

Continue reading “Miroase a cafea stătută”

Advertisements

Trapped

I’m holding up the universe The whole thing is in my arms This is just a starting point Where I’m learning about life But I don’t know how to act They say I haven’t been through enough Yet I have never been too good At controlling what I’m feeling And it hurts inside my heart […]

Pain

3670f650-51c8-443c-808f-2fbd6dc26f10
Source: tumblr

Pain.

The realization of the fact that something so good you once held on to with all your strength has finally escaped your grip.

Staring blankly at the ceiling in the middle of the night because you can not sleep without a 2 hour recap of the whole situation, overthinking about your actions and what could possibly go wrong, where could you possibly go wrong.

Continue reading “Pain”

It smells like coffee – English version

https40.media.tumblr.com2fbb89bcc3bfb911e2a06686f5f2405ftumblr_o64g22fLRJ1rjx0bgo1_500

The smell of stale coffee is flooding my nostrils as I enter the kitchen. The kettle sits on the stove, forgotten there, from a week ago.

You also left a week ago.

I left it there, not because I want to remember our last coffee together from that Thursday morning. From the two of us, I am the only one who drinks coffee anyway. I left it there because you were the one dealing with the little things. Cleaning, washing, keeping things in order. Not me, I deal with the big ones.

Continue reading “It smells like coffee – English version”

TRUST ME – short story

Peste tot aud spunându-se mereu că, trebuie să ai încredere în oameni, să dezvălui cine eşti cu adevărat, să ai curaj să îţi spui povestea şi să îţi arăţi slăbiciunile, defectele şi tot ce ai tu. Şi aud asta mai ales la cursurile de dezvoltare personală. Ce pot să zic, nu mi se pare nimic mai superficial de atât. Şi nici nu are rost să spun de ce absolut toată fiinţa mea e împotriva acestei afirmaţii, pentru că, mai multe explică povestea pe care am scris-o mai în glumă mai în serios, inspirată din frustrarea pe care o am faţă de acest lucru, de extrem de mult timp. Enjoy.

howtogossip-800

Într-o cafenea de la periferia orașului, îngustă și întunecoasă, se înghesuie diferiți oameni discutându-și viețile, problemele și mințile. Se simte în aer frica, anxietatea, nervozitatea și emoția cu care aceștia își exprimă frustrările sau chiar, de ce nu, cele mai frumoase trăiri. Totuși, la o masă din colț, doi oameni discută un secret. Și deși e un secret și ar trebui păstrat, X îi dezvăluie lui Y…

Continue reading “TRUST ME – short story”